VEDEREA SEMILUNEI

Într-un hadis-i șerif citat în cartea ”Merak-il felah” se relatează: ”Când vezi Luna începe să postești! Când o vezi din nou încheie-ți postul!” Conform acestei porunci, luna Ramazan începe când semiluna este observată pentru prima dată. În discuția lui Ibni Abidin despre qibla și în cărțile Eși`at-ul leme`at și Ni`met-i islam, autorii ”rahmetullahi teala aleyhim ejmain” au afirmat că nu este permis să începi postul după calcule sau după un calendar, înainte de a fi văzută Luna.

De asemenea este declarat în Ibni Abidin, ” Pentru a afla începutul lunii Ramazan nu este potrivit să urmăm calculele astronomice. Căci luna Ramazan începe odată ce este văzută luna nouă pe cer. S-a relatat în hadis-i șerif,  ”Începeți să postiți când vedeți semiluna!” Răsăritul semilunei se înțelege prin calcule, nu prin observarea cu ochiul liber. Fără îndoială că timpul aflat prin calcule va fi corect. Însă, semiluna poate fi observată în noaptea în care răsare sau poate fi invizibilă în acea noapte dar vizibilă în cea de-a doua. Începerea Ramazanului nu a fost poruncită odată cu răsăritul semilunii ci cu vederea acesteia.” Deoarece calendarele nu anunță data la acre se va vedea semiluna ci data la acre aceasta răsare, începutul lunii Ramazan nu va putea fi înțeles din calendar.

De asemenea este scris în Fetva-i Hindiyye că nu este permis să începi postul și sărbătorile conform calendarului. Dacă într-un oraș este observată semiluna în 30 Șaban, toată lumea va trebui să înceapă postul.Semiluna observată ziua este semiluna aferentă nopții ce va urma.

Este vajib-i kifaye ca în ziua de 30 Șaban, după apusul Soarelui să se caute luna nouă, pe cer și la vederea ei să se anunțe cadiul. Takiyyuddin Muhammed ibni Dakik relatează că luna nouă nu poate fi vizibilă până ce nu trec 1-2 zile de la ijtima`i neyyireyn (conjuncția astronomică).

În fiecare secol, în fiecare regiune, luna Ramazan va începe prin observarea semilunii. Dar în ultimii ani luna Ramazan a început prin calcularea răsăritului semilunii. Acest procedeu nu este unul potrivit Islamului.

În cartea Mejmu`a-i Zuhdiyye se relatează; ”O persoană ce vede semiluna lunii Șevval nu va putea întrerupe postul. Deoarece, când vremea este înorată este nevoie de doi bărbați sau un bărbat și două femei pentru a depune mărturie că au văzut luna nouă pentru luna Șevval. Dacă cerul este senin, este necesar ca mai multe persoane să mărturisească vederea lunii noi pentru luna Ramazan și luna Sevval.” În cartea Kadihan se declară; ”Dacă luna nouă apune după șafak, după rugăciunea de noapte este considerată luna nouă a celei de-a doua nopți, dacă apune înainte de rugăciunea de noapte, atunci va fi luna nouă a primei nopți.”

În regiunile unde luna Ramazan și lunile ce cuprind zilele de sărbătoare nu pot fi descoperite prin mărturia  martorilor, așa cum declară Șari`a, prima zi a lunii Zilhijje și implicit cea de-a zecea zi, adică prima zi a Sărbătorii Sacrificiului se vor afla prin calcul. Prima zi de sărbătoare va fi ziua ce reiese din calcul. Deoarece luna nouă nu poate fi observată pe cer , înainte de a răsări.

Luna nu doar că acompaniază Soarele și stelele în mișcările lor de la est la vest, dar realizează de asemenea și singură o mișcare de la vest la est, în jurul Pământului. Această mișcare este mai rapidă decât mișcarea anuală (aparentă)a Soarelui, de la vest la est. Luna face o mișcare completă de revoluție în 27 de zile și 8 ore. Așadar își va finaliza turul zilnic cu aproximativ 50 de minute și 30 de secunde după cel al stelelor. Pe de altă parte, Soarele își finalizează turul cu patru minute după cel al stelelor.  De aceea, Luna va atinge meridianul mai târziu decât a făcut-o Soarele în ziua anterioară și apune cu 45 de minute mai târziu decât Soarele, în prima noapte. Este un unghi de aproximativ 5 grade între planul orbitei lunare și planul ecliptic. La fiecare mișcare de revoluție Soarele, Luna și stelele se aliniază, Soarele și Luna aflându-se de aceeași parte a Pământului. Aceasta poartă numele de conjuncție astronomică. În timpul conjuncției astronomice fața Lunii ce se află îndreptată către Pământ este întunecată, nefiind vizibilă. Această perioadă este numită Muhak (perioadă inetrlunară, luna întunecată). Nu există o durată fixă a perioadei interlunare, ea variind de la 28 de ore la 72 de ore. Observăm că în calendarele otomane ea a fost calculată la o perioadă maximă de 3 zile.  Timpul conjuncției este exact momentul de mijloc al perioadei interlunare.  Calendarele științifice furnizează tabele lunare ce ne arată variațiile sale de lungime.  Deoarece și Pământul se rotește în jurul Soarelui, perioada de timp dintre două conjuncții astronomice  este de 29 zile și 13 ore. În momentul conjuncției, Soarele și Luna traversează meridianul în același timp.Astfel Luna nu poate fi văzută nicăieri până ce unghiul dintre Soare și Lună nu este vizibil de pe Pământ nu are deschiderea de minim 8 grade (circa 14 ore de la momentul conjuncției), acest termen fiind numit Beynunet (elongație).  Când unghiul atinge o deschidere de maxim 18 grade, Luna iese din stadiul de invizibilitate și semiluna apare pe orizontul vestic în 45 de minute de la apus. Însă, 57 de minute, datorită paralaxei lunare, când atinge o poziție de 5 grade față de orizont, nu mai poate fi văzută. Când luna iese din stadiul de invizibilitate, semiluna va putea fi observată în locuri situate pe aceeași longitudine cu locul în care apune soarele. În orele următoare sau noaptea va putea fi vizibilă, după apusul soarelui, și în locurile țărilee în vestul acelor locuri.

Scopul acestor calcule nu este de a determina timpul începerii lunii lunare, ci de a determina începutul noaptea când va putea fi vizibilă luna nouă. Și Imam-i Subki a afirmat acelați lucru. Nu ar trebui să ne lăsăm înșelați de cei ce răstălmăcesc vorbele imamului. Vederea semilunii va fi în ziua menșionată de calendar sau în ziua următoare și nu în ziua anterioară. (Comentariile lui Tahtavi și Șernblali). În primul volum din Ibni Abidin, la pagina 289, în capitolul despre aflarea direcției qiblei de relatează; ”Învățații au afirmat că nu trebuie să ne bazăm pe calendare în aflarea primei zi a lunii Ramazan-i șerif.  Căci, postul devine obligatoriu după ce a luna nouă a fost văzută pe cer. Profetul nostru ”sallallahu aleyhi ve sellem” a declarat: ” Începeți postul când vedeți luna nouă!” Pe de altă parte apariția lunii noi depinde de calcule nu de vederea ei; calcularea este validă și luna nouă apare în noaptea indicată prin calcule. Totuși, poate fi vizibilă în noaptea următoare și nu în acea noapte, astfel că postul nu se va începe în noaptea în care răsare luna nouă ci în noaptea în care este vizibilă. Căci Islamul a poruncit astfel.” Căutarea pe cer a  lunii noi a lunii Ramazan este un act de adorare. Observăm astfel că anunțarea începerii lunii Ramazan în avand, este un semn de necunoaștere a Islamului. Și prima zi de Sărbătoare a Sacrificiului va fi determinată tot prin observarea lunii noi pentru luna Zilhijje. Cea de-a noua zi a lunii Zilhijje, ziua Arefe este ziua ce reiese din calcule sau ziua următoare. Pelerinajul celor ce urcă la Arafat cu o zi înainte nu va valabil. Nici unul dintre ei nu va fi hadji. Este vajib ca în ziua de 29 Șaban, la apusul Soarelui să se caute luna nouă pe linia orizontului vestic,  aparent.

Când o persoană `adil, care este persoana ce nu comite păcate grave, ce are credința Ehli sunnet, vede semiluna, pe un cer înorat, va informa judecătorul sau guvernatorul. Dacă acesta acceptă, Ramazanul a începe în acea regiune.

Spusele păcătosului (cel ce împlinește păcate în mod deschis) nu vor fi acceptate. Pe vreme senină este nevoie de mărturia mai multor persoane. Dacă semiluna nu poate fi observată, se va considera că luna Șaban are 30 de zile și în ziua următoare se va începe Ramazanul. Luna Ramazan nu se va începe conform calendarului sau calculelor astronomice. În cărțile Bahr, Hindiyye și Kadihan se afirmă; ”Dacă prizonierul aflat într-o țară non-musulmană va posti timp de o lună fără a cunoaște data începerii lunii Ramazan, este posibil să fi început postul cu o zi înainte, cu o zi după sau exact în ziua începerii lunii Ramazan. În primul caz, a r fi început postul cu o zi înainte și prima zi de sărbătoare va fi în ultima zi de Ramazan. În cel de-al doilea caz nu ar i postit în prima zi de Ramazan și ar fi postit în prima zi de sărbătoare, ca ultimă zi de post. În ambele cazuri el ar fi postit pentru 28 de zile și va avea nevoie de 2 zile de recuperare, după sărbătoare.  O altă posibilitate a celui de-al treilea caz este că este îndoielnic ca toate cele 30 de zile de post să se fi potrivit lunii Ramazan.  Deoarece postul în zilele îndoielnice nu este sahih, va trebui să recupereze două zile de post. ” Înțelegem de aici că cei ce își încep postul conform calendarului pregătit în avans, fără să fi văzut semiluna, trebuie să recupereze două zile de post, după sărbătoare. Spre exemplu se va spune; ”De unde a mai ieșit să postești două zile recuperare, după Ramazan? Nu este menționat în nici o carte așa ceva?” Este greșită afirmația că nu este menționat în nici o carte.  Căci, în fiecare secol, în fiecare regiune, luna Ramazan începea când era văzută Luna. Nu era nevoie de cele două zile de recuperare.Acum, însă, luna Ramazan începe conform calculului răsăritului lunii noi. Prin urmare, luna Ramazan nu începe conform normelor islamice. Astfel în comentariul lui Tahtavi, Merak-il felah, se menționează că pentru a îndrepta această greșeală, trebuie să recuperăm două zile de post, după sărbătoare. Dacă cineva începe să postească în luna Ramazan fără a observa luna nouă, ce indică începutul lunii Ramazan și apoi observă luna nouă în cea de-a 29-a noapte a acelei luni (ceea ce înseamnă că că ziua următoare este prima zi a următoarei luni, Șevval, care este și prima zi de sărbătoare) va recupera o zi de post, după sărbătoare, dacă se știe că luna Șaban a început observându-se luna nouă. Dacă nu a început cu observarea lunii noi se vor recupera două zile de post.

În cartea lui Ibni Abidin ”rahmetullahi aleyh”, Redd-ul muhtar se afirmă, ” Este vajib-i kifaye asupra oricărui musulman ce posedă rațiune și a atins vârsta pubertății, să caute luna nouă pe cer la începutul lunii Ramazan. Este de asemenea vajib să anunțe cadiul, adică judecătorul, la vederea acesteia. Odată cu anunțul cadiului va deveni farz pentru musulmanii din fiecare țară să postească în acea zi. În cazul vremii înorate, va fi acceptată știrea dată de un musulman `adil. În cazul în care cerul este senin va fi nevoie de mărturia mai multor persoane. În locurile în care nu există cadiu sau un guvernator musulman, cei ce vor auzi afirmația unui musulman `adil că a văzut luna nouă pentru luna Ramazan, vor trebui să postească. Nu este permis să se înceapă luna Ramazan conform calendarului, a calculelor. Chiar dacă sunt `adil, calculele acestora nu au nici o valoare în începerea lunii Ramazan. Postul lunii Ramazan nu va începe la informarea acestora asupra zilei în care va răsări semiluna.  Imma-i Subki ”rahimehullahu teala”, unul dintre învățații Șafi`i declară; ” Dacă există o persoană ce declară că a văzut semiluna în a 30-a noapte a lunii Șaban, însă conform calculelor  luna nouă ar răsări în următoarea noapte, în acest caz se vor urma calculele. Deoarece ceea ce este determinat prin calcule este precis. Este imposibil ca luna nouă să fie observată cu o nopate înainte să fi răsărit.” [Luna Ramazan poate începe prin observarea lunii cu o zi după calcularea răsăritului ei, însă sub nici o formă cu o zi înainte.] Șems-ul-eimme Halvani ”rahime-hullahu teala” afirmă; ” Luna Ramazan va începe odată cu vederea lunii noi, pe cer. Și nu odată cu răsăritul lunii noi. Deoarece calculul ne arată noaptea în care răsare luna nouă, începutul lunii Ramazan nu poate fi determinat prin calcul. Odată cu afirmația a doi musulmani `adil sau prin dispoziția cadiului de a începe Ramazanul într-o regiune, va începe peste tot în lume. Timpurile pentru pelerinaj, sacrificiu și rugăciune nu sunt astfel. Când timpurile pentru acestea sunt determinate pentru un anumit loc, nu este necesar ca și în alte locuri să fie aceleași. ” Cu alte cuvinte acestea trei sunt locale.

Din moment ce calendarele ne arată momentul răsăritului lunii noi și nu vederea acesteia, începutul Ramadanului nu va fi înțeles din calendare. Este greșit să spune că ” Am văzut semiluna” în noaptea anterioară nopții indicate de calendar pentru răsăritul lunii noi. [Pelerinajul celor ce urmează astfel de afirmații eronate și urcă la Arafat cu o zi înainte, nu va fi valabil. Ei nu vor deveni hadji.]

CALENDARUL TURKIYE
DIRECȚIA COMISIEI DE CALCULAREA TIMPULUI
Email: info@turktakvim.com